Desi Uniunea Europeana a raspuns la amplificarea dimensiunii internationale a infractionalitatii prin crearea unor organisme precum Europol si Eurojust, stabilirea de reguli comune in probleme precum coruptia si spalarea de bani si elaborarea de proceduri comune prin care pot fi obtinute dovezi si informatii dincolo de frontiere, Uniunea ar trebui sa poata avea o implicare proactiva in toate situatiile in care infractiunile sunt de o gravitate deosebita iar sanctiunile existente sunt de mai multe tipuri, dând astfel posibilitatea infractorilor sa exploateze lacunele din legislatie, ceea ce ar afecta intr-o mare masura eficienta dreptului comunitar.

Deoarece, in urma reformelor institutionale prefigurate in Tratatul de la Lisabona, cadrul legislativ al Uniunii Europene se afla intr-o evolutie plina de efervescenta, in calitate de eurodeputat am promovat ideea unificarii dreptului penal european si apreciez ca oportuna o dezbatere atat in rândul specialistilor, cat si la nivelul liderilor de opinie si al reprezentantilor societatii civile privind cea mai buna cale de urmat pentru edificarea unui sistem penal european coerent si eficient care sa contribuie la dezvoltarea Uniunii Europene ca un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei.

Dreptul penal are un rol important in protejarea bunastarii economice si fizice a societatii si individului. Actiunea impotriva crimei organizate sau asigurarea respectarii legislatiei in domenii precum combaterea traficului de persoane sau protejarea mediului inconjurator de poluare pot cere un raspuns atât la nivel national, cât si la nivel international

In acest context am adresat Comisiei Europene o serie de intrebari privind competentele institutiilor UE in materie penală si conditiile ce ar trebui intrunite, din punctul de vedere al Comisiei, pentru ca elaborarea normelor juridice europene de drept penal material si procedural să se justifice.

In urma aflarii raspunsului la intrebarile adresate pe această temă Comisiei Europene in care se afirma că Tratatul de la Lisabona „oferă un temei legal pentru adoptarea unor norme minime in privinta unor aspecte specifice ale procedurii penale [...si...] in privinta definirii infractiunilor si a sanctiunilor penale, mai ales in ceea ce priveste infractiunile deosebit de grave cu caracter transfrontalier, precum si un temei legal pentru apropiere acolo unde este indispensabila asigurarea punerii in aplicare eficiente a unei politici a Uniunii”, am concluzionat ca raspunsul oferit de comisarul Barrot in numele Comisiei reflecta recunoasterea de către Comisie a principalelor implicatii ale reformei cadrului legal al UE asupra competentelor largite ale Uniunii in ceea ce priveste adoptarea unor norme de drept material si procesual penal, dar si accentueaza importanta unei actiuni concertate menite sa sprijine transpunerea in practica a acestor reforme esentiale pentru viitorul Uniunii si care sunt dependente de ratificarea Tratatului de la Lisabona de catre toate statele-membre.

Acest demers face parte dintr-un proiect mai amplu pe care l-am demarat. In 2009 voi  organiza, la Parlamentul European, o audiere privind necesitatea unui „Cod penal unic european”, audiere urmata de o declaraţie scrisa in Parlamentul European.